duminică, 2 iulie 2017

Centrul istoric - Recital Vis de Artist



Duminică, 2 iulie, la ora 14, în Centrul istoric al Botoșaniului a avut loc Recitalul Vis de Artist..
Cei prezenți în sediul Fundației Naționale pentru Dezvoltare Comunitară Botoșani, la Centrul cultural Agata, au fost întâmpinați de domnul Ion Istrate și au putut vedea fotografiile realizate anul trecut, în cadrul proiectului „Botoșaniul muzical”, în care au fost surprinse imagini ale clădirilor emblematice, din Centrul vechi, pentru istoria vieții culturale botoșănene din secolul trecut. Cu acest prilej, fotografiile au fost donate Centrului cultural Agata, pentru a fi vizionate de botoșăneni, într-un spațiu artistic ce poartă semnătura pictorului George Șpaiuc.
Manifestarea muzicală a avut rol cultural-artistic-educativ, subliniind importanța mesajului în muzică și legătura esențială dintre mișcarea corporală și muzicalitate. Bucuria de a face muzică a reieșit din programul divers prezentat de reprezentanții Vis de Artist, coordonați de prof. dr. Cătălina Constantinovici. Muzica lui George Enescu a vegheat această manifestare în care Brahms și Dvorak au conviețuit alături de Ioan D. Chirescu și Sabin Drăgoi. Cântece și prelucrări ale unor personalități muzicale botoșănene (Gr. M. Poslușnicu, Ioan Prelipcean) au întregit repertoriul de divertisment ce a inclus, printre altele, valsuri, marșuri, polci și serenade.
La final, Ion Istrate, gazda evenimentului, menționa: „Am simțit cum vibrau inimile oamenilor, a celor care asistau la spectacol, vibrau și zidurile vechiului oraș la profunda emoție provocată de mici artiști care și-au împlinit visul, pentru că am văzut, am asistat la un spectacol extraordinar realizat de profesioniști, care, de fapt, nu sunt decât niște copii cu o educație muzicală aleasă”.


Recitalul Vis de Artist din Centrul istoric a fost ultimul eveniment organizat în cadrul proiectului „Botoșaniul muzical” 2017, aflat la a V-a ediție, organizat de Asociația culturală Vis de Artist, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Botoșani și cu susținerea partenerilor: Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, Muzeul Județean și Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară Botoșani. Scopul acestui proiect constă în organizarea unor manifestări artistice, educaționale și științifice, destinate promovării tradiției muzicale botoșă­nene.

sâmbătă, 1 iulie 2017

„Botoșani, oraș al muzicii europene”, vol. al III-lea



Vineri, 30 iunie a.c., Secția pentru copii a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” a fost gazda lansării volumului al III-lea „Botoșani, oraș al muzicii europene”
Cartea a fost prefațată și prezentată de lector univ. dr. Diana-Beatrice Andron, de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, care a subliniat diversitatea tematică a volumului, precizând principalele direcții: „portretistică – ce însumează peste jumătate din numărul studiilor publicate, analitică – în sfera căreia se înscriu patru studii și hibrid – un melanj între portretizarea biografică și aspecte analitice generale ale creației unor compozitori români sau europeni”. Discursul său a fost completat cu materiale audio-video referitoare la două personalități muzicale botoșănene evocate în acest volum: dirijorul Ioan Cobâlă, prezent la eveniment, și pianista Luminița-Rotaru Constantinovici, care ar fi împlinit pe 12 iulie a.c. vârsta de 52 de ani. „Coagulând forțe neașteptate de susținere și promovare a programelor de educație artistică, aflate în slujba atragerii copiilor și tinerilor către Muzică și Artă, voluntarii asociației, alături de președintele ei – doamna pro­fe­sor dr. Cătălina-Narcisa Constantinovici –, au reușit să creeze eve­nimente deosebite și să aducă în Orașul lui Eminescu nume de răsunet din domeniu, în scopul descoperirii, selectării și sprijinirii valorilor cultural-artistice locale, regionale și naționale.”, consideră Diana Andron.


Anul 2017, declarat de Ministerul Culturii - Anul Lipatti, are ecouri și la Botoșani, grație studiului realizat de doamna Oana Rădulescu Velcovici, conferențiar universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică din București. 


Intitulat „George Enescu și Dinu Lipatti”, articolul a fost prezentat audienței, legătura dintre cei doi muzicieni români fiind realizată prin documente (scrisori, afișe, procese verbale, fotografii) completate de interpretări de colecție cu George Enescu la vioară și Dinu Lipatti la pian: fragmente din Sonata nr. 3 pentru vioară și pian în la minor și Sonata nr. 2 pentru vioară și pian în fa minor de George Enescu.
Botoșăneancă „prin adopție”, Muza Ghermani Ciomac a fost „subiectul” ales pentru prezentare de către domnul Corneliu Rădulescu, de la Universitatea Națională de Muzică din București, îndeosebi pentru că această „mare doamnă a pianisticii românești” i-a fost profesoară. Modestia, generozitatea Muzei Ciomac au fost dezvăluite prin evocări cu tâlc, cărora li s-au alăturat următoarele cuvinte, nelipsite de emoție și prețuire: „Eu pot s-o privesc (pe doamna Ciomac) în două feluri: de jos în sus cu deosebit respect și cu capul plecat în pământ, în semn de mulțumire și de recunoștință”.
Invitată la această manifestare a fost doamna Florentina Toniță, redactor-șef la știri.botoșani.ro, care, referindu-se la existența volumelor „Botoșani, oraș al muzicii europene”, a precizat: „Apariția acestor cărți, din punctul meu de vedere, este un act cultural de o importanță majoră în zilele noastre”.
În discursul său, a fost menționat Ioan Cobâlă care, deși a fost propus, nu i s-a acordat niciodată titlul de cetățean de onoare al Municipiului Botoșani.
Invitații sosiți din București au vizitat Centrul istoric al Botoșaniului, Casa Ceomac – Cantemir, sediul Fundației culturale „Ștefan Luchian”, prezentată de doamna Aglaia Corneanu, și cartierul armenesc, fiind impresionați de arhitectura clădirilor.
Manifestarea a fost inclusă în proiectul „Botoșaniul muzical” 2017, care se află la a V-a ediție și a fost organizat de Asociația culturală Vis de Artist, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Botoșani și cu susținerea partenerilor: Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, Muzeul Județean și Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară Botoșani.


vineri, 30 iunie 2017

560 de ani de la înscăunarea domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt



Muzeul Judeţean Botoşani organizează sâmbătă, 1 iulie 2017, începând cu ora 11.00, manifestările dedicate împlinirii a 560 de ani de la înscăunarea domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt:
- Slujba de Te-Deum la Mănăstirea Popăuţi, ctitoria domnitorului;
- Vernisajul expoziţiei „Ştefan cel Mare şi Sfânt – ctitor şi voievod”;
- Simpozionul „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 560 de ani de posteritate”.
Manifestările sunt organizate în colaborare cu Protopopiatul Botoşani şi Mănăstirea Popăuţi şi se vor desfăşura în incinta Mănăstirii Popăuţi din Botoşani.


sâmbătă, 24 iunie 2017

21 iunie 2017, Botoșani – Filă de jurnal


„Ființa” lui Nichita Stănescu a deschis „Botoșaniul muzical””, contopindu-se cu fragmente din creația invitatului, Horia Moculescu, pregătite de către organizatori. „Întâlnirea” la ceas de seară a debutat cu tema principală din „Pistruiatul” (1972), a continuat cu „Dumneata”, s-a oprit la bossanova scrisă pe versurile lui George Țărnea - „Zece ore și ceva” (1977), și a rememorat cum „A fost odată ca-n povești...” (1967), prima piesă orchestrată de compozitor, pe un text de Mihai Maximilian.

Horia Moculescu s-a adresat copiilor, reîntorcându-se la propria copilărie. 

Copiii au fost primii care s-au întâlnit cu artistul invitat. Emoționați și extrem de curioși, au pătruns în Sala Polivalentă a Muzeului, arătându-și disponibilitățile creative pe „Dans vesel țărănesc”, lucrare instrumentală scrisă de compozitor în 1982. Un moment-surpriză pregătit pentru Horia Moculescu, în care muzica a reprezentat o sursă inepuizabilă de inspirație în a dezvolta mișcări corporale. 
Plăcut impresionat, invitatul a continuat atelierul muzical provocându-i pe cei prezenți la diferite jocuri muzicale. Prietenul său „Bum”, Levi, a dat glas, alături de partenera sa „serioasă”, Daria, „Cântecului jucăriilor părăsite”, scris special pentru copiii din Botoșani, pe versurile lui George Țărnea, reușind să adoarmă ursul de pluș prin voci, pian și clopoței muzicali. Nu putea lipsi „Anul 2000”, una dintre cele mai cunoscute piese ale compozitorului scrise pe versurile lui Mihai Maximilian, în anul 1971. 

„Joaca muzicală” ce a urmat i-a energizat pe copii într-atât, încât au luat cu asalt instrumentele muzicale (tamburine, maracas, tobe, clopoței), s-au folosit de voci și de tot felul de mișcări corporale, încercând să intuiască acele „accidente ale tăcerii” semnalate de Octavian Paler în „Viața pe un peron” și provocate de Horia Moculescu în acest context.
Toate aceste „sclipiri” muzicale s-au dezvăluit publicului, așa cum au fost: naturale, fără adaos comercial, cu bucuria de a fi și de a cânta alături de Horia Moculescu, chiar în Botoșani.



„Ori pian, ori nimic!”

După alegerea sa făcută la doar cinci ani – „ori pian, ori nimic!”, cel care urma să devină compozitor a fost supus unui „program draconic” de studiu, singura sa „scăpare” fiind filmul. În virtutea acestei idei, partea a doua a recitalului a debutat cu piesa „Cinema”, o glumă muzicală compusă pe versurile lui Mihai Maximilian: „cine m-a... dus la Jungla lui Tarzan/ Și la comedii cu Stan și Bran,/ Niciun Chaplin n-am pierdut,/ Color sau mut!”. Tot copiilor le-a fost dedicată melodia „Cine știe?”, scrisă pe un text semnat de Eugen Rotaru, în cadrul căreia artistul a subliniat imaginarul cuprins în versurile „Cine știe/ Despre-arpegii/ Și solfegii? Firește, cântărețul”.

Unul dintre momentele emoționante ale serii s-a conturat prin „Scrisoarea” lui George Țărnea, transpusă muzical de compozitor: „Lasă-mă să te știu undeva, să te simt și să pot îndura depărtarea...”. Din destăinuirile sale incluse în cartea „Doar atât mi-am amintit”, suprindem ideea că „iubirea cere reciprocitate, altfel este orice altceva decât iubire!”. De aceea, „se răscolesc de dor/ fântânile albastre” (...), desprinse din versurile lui Țărnea, piesa sa preferată, și țipătul cocorului a reușit să pătrundă în sufletul ascultătorilor romantici și sensibili, care au rezonat la acordurile ivite, mereu surprinzător.
Horia Moculescu consideră că „destinul, prin întâmplări și coincidențe, a jucat un rol imens în existența sa”. Într-un 2017 în care 80 reprezintă vârsta sa fizică și 10 – anii de rezistență a unui Vis de Artist, destinul ne-a hărăzit această „întâlnire”, pe care am împărtășit-o cu bucurie celor ce ne-au fost aproape! Iar el, înzestrat cu intuiție și generozitate, altruist și modest, crede mereu în puterea muzicii de „a salva mii de suflete” și că „publicul trebuie respectat prin ceea ce i se oferă”. Nouă, la Botoșani, ne-a oferit o seară greu de uitat, cu emoții și bucurii ce ne-au făcut să credem „nebunește că-n gânduri e pace”.
Horia Moculescu, „Pentru tot ce-a fost, îți mulțumesc!”.
Cătălina Constantinovici